Amintiri… sinistre! Le-am mai zis pe undeva, dar nu le mai gasesc. Sau oi fi visat?

Pescuiam, deci, cu Nicky, pictorul barbos si mare in spate cat duzii de 100 de ani din Dumbravita, dupa chinez. Adica, dupa cten, amur sau cum i-o mai zice. Clar, pe balta “noastra”, ceilalalti erau doar niste intrusi care ne perturbau distractia…

Perioada grea, galagie multa, veneau timisorenii si fibisenii si lipovenii cu mobrele, carpatii, maneturile ori alte cele! Cand se linisteau motoarele, incepeau vocalizele si focurile de tabara de 2-3 metri inaltime, ca asta e pescuitul la balta…
Face Nicky al meu ce face ( nadire eficace… baterii scurse!) prin standurile vecine si incepem festivalul. El, blocheaza boshorogii veniti la caras si care ne-ar strica vadul, eu plantez punctual cu porumb dulce pe “buza de canal”, el pacaleste noii veniti ca in spate ar fi un ELDORADO pentru caras si lin mare, ba chiar si stiuca multa si proasta. Eu mai fac niste locuri cu fund tare si care sigur vor produce ceva zilele viitoare, ma rog… impartim sarcinile! Pana la coada, ii primim si pe vechii prieteni Sanyi si Schumi, doar nu am crescut degeaba pe balta, impreuna!!
Doua- trei zile de prins cate 1-2 chineji de caciula, nu foarte mari, dar la cele 5-6-8 kile, aduceau suficient cat sa ne sustina nevoile imediate de tigari si bere, nu?! Ce era sub 2,5- 3 kg , fie romanesc, fie chinez, se elibera neconditionat, in huiduielile “cucotzarilor”. Exceptie: ce-i duceam, o data pe saptamana, bunicului meu, mare amator de peste, dar nici el nu putea ingurgita mai mult de un ciortan de 1-2 kile… in rest era pacat!

O zi nashpa. Nu trage, cu tot plantatul nostru de noapte. Tantari multi, dimineata innorata, suntem carne vie de la muscaturi. “ Da-mi o tigara!!” zic. “De unde?!! E ultima!!!” spune Nick. N-am vandut de 3 zile nimic, si suntem in mare gaura…Pleaca bamnusul meu!! Trage!!! Scot o chestie jalnica, un romanaesc plin de bube, de maxim un kil jumate. Ce sa facem cu el? “Io-i dau drumul!!” decretez. “Stai!!!” zice nebunul. “Facem curu’ beshici la fraieri, si mai si bem ceva gratis!”

Ia pestele, ii coase gura ca la carte sa nu se desfaca carligul, si-i da drumul in balta, batul fiind pe cracane, cu pickupul deschis. Duca-se!!!. Peste 5 minute, inteapa, victorios: “ODIVAMOOOO!!!”. Il scoatem. Reia. La a 4-a sau a 5-a “captura”, incep urletele de vizavi: “Plecati acasa!!!” , “ Nu va ajunge?!!” “Chem Militia!!” De prisos sa va zic ca nu tragea nici macar un carasel amarat pe toata balta, si el zbiera cat il tineau bojocii ca-mi da foc si la casa daca nu-i iau pestele cum trebuie in odivam….

A venit unu’, chelner la Cina, si ne-a dat 200 de lei/zi sa-i cedam locul. S-a rezolvat pe loc. A prins 3 carasi in 4 zile.